Aseara Mi s-a facut dor. Mi-am intors Ochiul catre ei, firmituri ale Nimicului, cei care nasc vrajbe planetare, uitand ca i-am inzestrat cu iubire universala. Dar cand Mi-e dor, nu vad ura de iubire, nici armele de zambete, nici conspiratiile de imbratisari. Aseara M-am uitat doar la ce Ma face mandru ca sunt ai Mei.
#
Am vazut un plod incotosmanat care infigea morcovul in chipul unui om de zapada. Dardaia de frig, din obraji tasneau flacari, avea flori de gheata pe gene, buzele ii intepenisera, dar zaream cum ii straluceau ochii de fericire ca l-a infaptuit pe prietenul pe care il visase dar nu l-a avut niciodata. Undeva, mai departe, un barbat astepta cu bratele deschise o mogaldeata care alerga inspre el. Urma inlantuirea absoluta. Tatal care isi strange in brate fiul dupa ce a castigat primul sau meci de fotbal. La scena urmatoare, daca as fi fost om, Mi-ar fi dat lacrimile. Asa, doar am ridicat din sprancene. Am zarit in praful desertului o femeie a lui Mahomed, ascunsa dupa voal, sarutand pe frunte un soldat al lui Iisus, prabusit de arsita. Invartind globul, Mi-a fost dat sa vad zeci de oameni descarcand tone de zapada in fata unei case intr-o incercare disperata de a fabrica magia Craciunului. I-am inteles abia a doua zi. In zori, o fetita a pasit pe prispa casei si se bucura de ultimul Craciun alb din viata ei. Parintii aflasera cu cateva zile in urma ca fiica lor va fi rapusa de cancer. Pe malul Sennei, un ins straniu isi face joggingul de dimineata. Nu-i pe placul Meu lumea din care vine, cu droguri, tradari, pastile, trafic de carne vie, dar el Mi s-a asezat la inima. Il cheama John Galliano si e singurul din lumea lui care a privit in jos si a creat o colectie inspirata din boarfele purtate de vagabonzii Parisului. Pe fast-forward am reusit sa mai vad un scriitor asezat la masa lui de pe terasa cu pergola mangaind o pisica si privind spre Inaltimi. Pentru o clipa am avut impresia ca e singurul dintre Pamanteni care s-a uitat vreodata drept in Ochiul Meu.
#
In serile cand Mi se face dor, realizez ca Mi-s mai apropiati oamenii decat ingerii. Pentru ca ingerii cand se aduna in cete stiu doar sa cante. Oamenii cand se iubesc stiu sa scrie poezii.
“Oamenii cand se iubesc stiu sa scrie poezii.” -superb, dar chiar si atunci cand nu se iubesc oamenii stiu sa scrie poezii, poate chiar mai frumoase si mai pasionale decat ca atunci cand se iubesc. Ura consuma mult mai multa energie si pasiune si daruire decat iubirea. Ura este, dupa parerea mea, un sentiment mult mai complex si ar fi interesant sa scrii un post despre ura cu lirismul cu care mai obisnuit. Continua sa scrii, poate gasesti timp sa scrii mai des, pentru ca scrii bine, poetic.
Doamne, de cand asteptam sa ne scrii!!Multumesc mult ca reusesti de fiecare data sa faci sa apara o lacrima in cotul ochiului, fie ea de tristete, de implinire sau chiar de culpa.Multumesc!
PS-Daca ai timp citeste si mesajele de pe vechiul blog, te rog! (de pe morar.hotnews)
– Ai putea sa ne scrii ceva despre fetitele tale?
Mihai, de ce mi-a fost sters mesajul anterior?
Scuze! Retractez.A fost o mica problema, pentru ca nu au fost citite toate datele si nu erau afisate toate mesajele.Poate ca a fost netul de vina.Scuze inca o data!
Da andra dar ura ne tine in viata mai mult decat iubirea
Mai trebuia sa dai si tu cumva de stire daca ti-ai facut un nou blog.Sa putem citi si noi, sa nu scrii doar pentru tine
De ce nu lasi toate comentariile?
Cum poti sa fii ASA in art.din 7 seri si cum poti sa fii ASA in emis.de la A2(radio nu ascult) ?????????????? Ok : cel mai bun rau si cel mai rau bun in emis. !! Dar in art. esti printre cei mai buni buni!! La ce-ti mai trebuie emisiunea?
De fapt, ai gasit raspunsul la intrebarea “de ce nu sunt oamenii fericiti?” De ce? Cati dintre noi mai stim sa intindem o mana de ajutor cand cel de langa noi are nevoie, cati dintre noi mai stim sa ne bucuram de lucrurile marunte din viata noastra, de zambetul unui copil sau al unui necunoscut de pe strada? Mai nimeni…suntem mult prea preocupati cu lucrurile marete, ideale, aspiram tot timpul la ceea ce uneori este aproape irealizabil si uite asa devenim tristi, suparati pe viata si urati, nu mai stim nici sa raspundem la zambetul copilului din fata magazinului fericit ca are o bomboana…el se bucura pentru tot ceea ce ii da viata, este fericit deci este frumos!!!
“la scena urmatoare,daca as fi fost om,mi-ar fi dat lacrmile”…sincer de mult nu m-au atins niste cuvinte atat de tare…:)
Oare ce te-o fi inspirat sa scri articolul asta??…
Citesc printre randuri o urma accentuata de tristete……de neputinta in fata unor realitati general valabile,indubitabile…..
Bai morare du-te in agricultura!Ti=am zis ca te imbraci ca un gay dar si esti ptr. ca nu ai barbatia sa lasi mesajul meu pe site.Sti sa te mascaresti cu toata lumea dar cand vine vorba de tine stergi!Abia astept sa-ti vad fizicul de crenvusti si in seara asta.Poate mai porti un tricou de la creatorul ala care-ti face pantaloni de cosmonaut gata pentru parada.Sa inceeeaaapppaaa “Destepti da’prosti!!!!!”
Daniel Buzdugan are blog?
Sunt o moldoveanca si-mi place tare stilul sau!
Multumesc anticipat
wow….ce rinduri impresionate…e corect oamenii cind iubesc curat si sincer…sint capabili la multe,si sa scrie poiezii..apropo la comentariul Andrei asi vrea sa zic…oamenii plini de ura doar la razbunare si rau se gindesc,nu au gindire limpede si pozitiva.
Ai un suflet curat Mihai…doar asa poti intelege si vedea BUCURIA SI FRUMUSETEA ALTOR SUFLETE OMENESTI…
fain
…orice rau e un bun necesar si orice rau este urmat de bine…deci orice ai scrie e in regula..e “vital” insa sa aiba un aport de sinceritate si un gram de zambet…multumesc ca in fiecare dupa-masa ne faci sa uitam de tot ce ne inconjoara…bravo!!!
apropo…mihai…felicitari pentru fetitele tale sa iti traiasca…patrick al meu are 1 an si 8 luni…daca vreodata te gandesti sa infiintezi un fan club radio zu sau mihai morar …give me a call…:)
…’ privind spre Inaltimi’…frumos spus,bine gandit…respectat gand….
‘chip in taci’…andreea.