Dresajul ingerului

Nu mai e nimic din azi. Iar dupa miezul noptii, nu urmeaza maine.

Dupa 0.00, continua nimicul, timpul cand se naste fericirea.

Senzatia absoluta nu poarta ceas la mana stanga.

Ingerul care-mi fabrica mie fericirea are un fetis pentru caii putere. I-am ordonat sa-si stranga aripile, l-am legat bine pe scaunul din dreapta si l-am rugat sa opreasca temporar procesul de productie. In noaptea asta eu iti fabric fericirea, ingerule! Nu ma joc de-a Dumnezeu cu tine, e riscul prea mare sa fii pus pe liber! Nu ne jucam nici de-a oamenii, s-ar putea sa-ti placa si sa nu mai vrei sa faci zbor intors! Am ales pentru tine solutia neutra. Ne jucam de-a animalele, dragul meu inaripat cu aura!

Dobitoacele nu mangaie, nu suspina, nu transpira, nu au licar in fundul ochilor. Jivinele zbiara, praduiesc, alearga cat le tin picioarele si nu se uita in urma. Asculta-ne cum ne transformam. La inceput motorul toarce, apoi horcaie, dar noua ne place abia cand el rage. Acum ca te-ai obisnuit, primeste prada urmatoare! ii cheama Nickelback, iar la volumul la care i-am dat acum nu ascultam muzica, noi sfasiem o halca de sunete. Ai vazut cat de usor e?  Sa inveti ca animalele nu fug cu oglinda retrovizoare, ca in goana nu e bine sa te uiti in dreapta sau in stanga, ca nu exista directie, ci doar sens, nici destinatie, ci doar fuga.

E atata infinit in fata cat nimic am lasat in spate. O sa ma joc cu tine, chip bun cu aripi stranse, pana cand o sa urli din dreapta “Opreste-te!”. Dar stiu ca n-o sa faci asta prea curand, ingerule! Ma uit la tine si vad cat de mult iti place, animalule!

alte insemnari:

2 Responses to “Dresajul ingerului”


Leave a Reply